Pentru cei câţiva dintre voi care nu înţeleg chineza, în titlu scrie Rapsodia Română (Enescu). De fapt, s-o luăm cu începutul.
Am primit cadou de ziua mea o superbă muzicuţă 24 de găuri în cheie C (Made in China). M-am îndrăgostit de ea aproape instantaneu, mai ales că am reuşit, pentru prima dată de un an, de când stau în Pţa Alba Iulia, să-l fac pe vecinul gălăgios, de la 4, să bată şi el nervos în ţeava de calorifer. Un sentiment minunat, depăşit doar de abilitatea mea de a scoate cele mai ne-harmonice sunete din istoria acestui instrument.
Aşa că am hotărât să învăţ să folosesc muzicuţa şi în alte scopuri, mai puţin punitive (cealaltă idee era să ies în stradă şi să-i lovesc pe oameni peste cap cu noua mea jucărie, până acceptă să asculte o melodie nou-compusă). Am dat search pe youtube după “harmonica lessons”. Din una în alta am ajuns să caut harmonica clasică, pentru că toate lecţiile erau pentru cea de 8 sau 10 găuri. Am dat peste un chilean care făcea coveruri după te miri ce şlagăre, şi râdeam că toate sună de parcă ar fi manele. Aşa am hotărât să caut şi un cover după Rapsodia Română.
Rezultatul a fost acest fascinant chinez micuţ (scuzaţi pleonasmul, de fapt nu e pleonasm) – absolut senzaţional (mai ales dacă ai o muzicuţă prin preajmă, încerci câteva acorduri şi îţi dai seama că eşti varză):