Ţin şi acum minte cum, pe când în urmă cu vreo 15 ani, mă iniţiam în tainele limbii engleze am dat pentru prima dată cu ochii peste Encyclopedia Britannica. Duzinile de volume legate în piele care ocupau câteva rafturi din biblioteca International House of English din Timişoara mi se părea pur şi simplu cea mai coolă chestie de pe planetă. Şi visam şi eu la ziua când voi câştiga atât de mulţi bani încât efortul de a-mi tapiţa şi eu pereţii cu acest vast depozit de cunoştinţe umane mi se va părea o nimica toată.

Mai târziu, ţin minte că m-am bucurat când am aflat că poţi cumpăra Britannica pe CD-uri (multe, oricum) de la contrabandiştii din Centru. După care mi-am dat seama că nimic electronic nu va putea înlocui vreodată plăcerea de a face dragoste cu foiţele fine prinse atât de ferm între nişte coperte tari şi grele.

După care am uitat de acel vis din copilărie, luat de valul carierei, internetului, vieţii în general. Wikipedia a devenit una dintre sursele mele principale de informare enciclopedică, doar din când în când mai amintindu-mi de Britannica, şi mai ales atunci când îi înjuram că nu mă lasă să accesez o anume informaţie, decât contra cost.

Astăzi, lucrurile stau destul de prost pentru afacerea Encyclopædia Britannica, Inc.. Nu poţi în 2008 să ceri bani pentru informaţii care ţi se oferă gratuit. Recunosc, e groaznic să recunoşti acest lucru, mai ales când ţi-ai bazat toată viaţa, precum editorii Enciclopediei, pe presupoziţia că domeniul tău de specialitate este ceva ce poate fi cuantificat în bani.

Ce m-a distrat însă la această ştire, pentru că aici de fapt vroiam să ajung, este că, deşi sunt nişte persoane despre care poţi spune orice, dar nu că ar fi tonţi, oamenii care conduc afacerea Britannica au decis să-şi deschidă porţile, dar nu larg, ci doar un pic, cât să intre cei care cu adevărat merită să se adape la izvorul nesecat de informaţii pe care îl oferă. Fac pariu că extrem de puţini bloggeri vor dori să treacă prin procesul de validare al anacronicilor englezi enciclopedişti.

Oricum, păcat. Să dea faliment Britannica ar fi ca şi când ar da faliment cărţile tipărite pe hârtie.